Cea mai impunatoare piramidă din Egipt a fost construită undeva între anii 2700-2500 I.C. din ordinul faraonului Keops, laGizeh, localitate situată în apropiere de Cairo. Ea a fost considerată prima minune a lumii. A fost ridicată pe o suprafaţă de 54.000 mp, înălţimea monumentului fiind de aproximativ 140 m ceea ce echivalează cu două catedrale Notre-Dame de Paris suprapuse. Bucaţile de piatră au fost aduse din munţii care se afla la est de Nil.
"Marea Piramida" a fost cea mai înaltă construcţie din lume mai mult de 43 de secole, pînă în secolul al IX-lea în 1889, cînd a fost construit Turnul Eiffel.
De-a lungul secolelor, Marea Piramidă a stimulat imaginaţia oamenilor. S-au facut speculaţii cum că ar fi fost construită ca observator astronomic sau că este o simplă construcţie geometrică a unei civilizaţii demult dispărute sau că ar fi o construcţie realizată de civilizaţii extraterestre. Cei mai mulţi arheologi acceptă însă teoria că piramidele din Egipt nu au fost decît unele dintre cele mai mari morminte ale faraonilor.
O arhitectura misterioasă
Piramidele egiptene sînt cele mai vechi dintre "Cele 7 Minuni ale Lumii"şi singurele care au supravieţuit timpului. Deşi pe platoul de la Gizeh sînt 10 piramide, cea a lui Keops (al doilea rege din a patra dinastie) este cea mai mare dintre ele şi se crede că numai ea a fost inclusă între "Minunile Lumii". Este cunoscută ca "Marea Piramidă" şi a fost construită din 2.300.000 de blocuri de piatră, fiecare bloc cîntărind în medie 2,5 tone. Este înaltă de 137 de metri (a pierdut 9 metri din înălţime în timp) şi are laturi de 230 de metri. Unghiul de înclinare al laturilor este de 51 de grade şi 51 de minute. Fiecare colţ este îndreptat cu precizie către fiecare dintre cele 4 puncte cardinale (nord, vest, sud şi est). Pe latura dinspre nord se află intrarea. In piramidă au fost descoperite o serie de coridoare, galerii şi găuri de aerisire. Camera mortuară a faraonului se află chiar în mijloc, în "inima" piramidei şi este accesibilă numai din "Marea Galerie" în care se ajunge pe un culoar ascendent. Pereţii acestei camere sînt construiţi din granit roşu, iar pietrele au fost îmbinate atît de bine, încît nu intră printre ele nici măcar o carte de joc. In piramidă a mai fost construită şi o Cameră Mortuară a Reginei. Regretabil este faptul că atît comoara cît şi mumia lui Keops nu au fost găsite. Se crede că au căzut pradă jefuitorilor de morminte.
Primele contacte cu piramida
Una dintre cele mai vechi istorii ale piramidei a fost scrisă de către istoriculHerodot din Halicanassus. Acesta a vizitat Egiptul în jurul anului 450 i.e.n. şi a inclus ceea ce este acum prima descriere a piramidei de la Gisehîntr-o carte. Herodot a fost informat de către ghizii săi egipteni că a fost nevoie de munca a 100.000 de sclavi, timp de 20 de ani pentru a construi piramida. De asemenea, pietrele ar fi fost ridicate cu ajutorul unor utilaje imense. Scopul colosalei construcţii, spune Herodot, ar fi fost ridicarea unui mormînt pentru Faraonul Khufu, Cheops, în greacă. Măreţia acestuia ar putea avea justificare în faptul că marii faraoni, consideraţi adevăraţi zei pe pămînt, erau îngropaţi împreună cu impresionabile cantităţi de aur şi comori. In Egiptul Antic, hoţii de comori erau o problemă astfel că, arhitecţii egipteni au devenit treptat adepţii unor construcţii imense prevăzute cupasaje secrete, din blocuri grele de granit, care adăposteau adevărate camere secrete. Cu toate aceste măsuri de prevedere, se pare că hoţii au reuşit să spargă şi să jefuiască majoritatea mormintelor de faraoni, găsite goale, milenii mai tîrziu. In anul 820 e.n. are loc prima intrare în piramidă. Califul arabAbdullah Al Manum decide să caute comoara cu care a fost îngropat faraonul şi adună muncitori pentru a găsi uşa secretă. Ei sint cei care au descoperit ceea ce azi se numeşte Camera Reginei, Camera Regelui şiMarea Galerie. In Camera Regelui găsesc un sarcofag gol şi atît. Arabii, furioşi că nu au găsit nici o comoară deşi se munciseră atît, au încercat să demoleze piramida, să-i dezasambleze blocurile de piatră, dar după 30 de picioare de piatră îndepărtată au cedat acestei misiuni imposibile. Nici astăzi nu se ştie ce se va fi întîmplat cu comoara regelui. Chiar dacă ar fi fost pradată de hoţi, cum au intrat ei în piramidă ca apoi să şi iasă? Unii au sugerat că de fapt piramida nu a fost creată pentru destinaţia unui mormînt ci a unui observator astronomic. O altă teorie ar putea fi aceea că faraonul şi arhitecţii săi au gîndit totul atît de bine, încît i-au lăsat în urmă şi pe hoţii antichităţii şi pe marii căutători de comori de azi, iar faraonul se odihneşte şi acum înăuntru, alături de aurul său sacru.
Numărul de aur
Unul din marile secrete ale piramidei este acela că aceasta respectă prin construcţie proporţiile misteriosului număr de aur. Astăzi se ştie despre construcţia piramidelor, templelor şi mormintelor din Egipt că sînt aşezate astfel încît acestea dau o proiecţie fidelă a unor constelaţii şi chiar a Căii Lactee. Unii oameni de ştiinţă precum Roky McCollumn sau Robert Bauval au descoperit că aliniamentul celor trei piramide de la Ghizehformează o spirală de aur (ce pastrează proportia exactă a numărului de aur f = 1,218..) care se suprapune exact peste harta astronomică a braului lui Orioniar sfinxul se află pe axa de simetrie a dreptunghiului de aur în care se înscrie spirala.
Robert Bouval a fost primul care a arătat că structurile de la Ghizehreflectă ordinea stelelor din constelaţia Orion. Egiptenii credeau că Osirisîşi avea reşedinţa în această constelaţie sugerîndu-se deci importanţa acesteia în religia lor. Totodată axul culuarului de acces la mormîntul din piramidă este centrat pe steaua polară cu o precizie impresionantă: 4 minute faţă de unghiul făcut în raport cu una din stelele Dragonului şi care prezintă exact nordul geografic. Cele 4 unghiuri ale bazei pătrate se află indreptate pe cele 4 puncte cardinale cu o perfectă exactitate sau înmulţind înălţimea piramidei cu 1 miliard rezultă exact distanţa de la Pămînt la Soare, adică 150 milioane de kilometri.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu